Parohia Sfantul Ilie Grant

Bucur?-te Marie
Într-o cetate era un tân?r cu numele Ioan, foarte credincios ?i bogat, dar avea mintea lui atât de grea încât nu putea nicidecum s? inve?e carte, nici m?car o rug?ciune, ca s-o zic? dup? rânduiala cre?tinilor. Pentru acesta s-a dus într-o m?n?stire ?i dând toate în ea, s-a tuns c?lug?r, pentru ca s?-l înve?e fra?ii carte. L-au primit cu dragoste pentru multa lui boga?ie pe care a adus-o ?i to?i îl înv??au Psalmi, rug?ciuni, dar el nu putea s? înve?e nimic. Atunci un frate iscusit ?i cu fapte bune, citindu-i toate rug?ciunile una câte una, l-a întrebat: care din toate ?i s-a p?rut mai frumoas?, ca s-o înve?e? Iar el a zis, cum c? aceasta: „Bucur?-te Marie„ , i-a pl?cut mai mult. A pus dar osteneal? mult? ?i a înv??at închin?ciunea îngerului, adic? aceasta: Fecioar?, bucur?-te, ceea ce e?ti cu dar d?ruit?, Marie, Domnul este cu tine ?i celelate pe care le-a inv??at în mult? vreme, ?i a luat at?ta veselie, c? a înv??at închin?ciunea îngereasc?, încât i se p?rea c? a aflat o comoar? de mult pre?. ?i în tot ceasul alt cuvînt nu zicea, f?r? numai acestea: Bucur?-te ceea ce e?ti cu dar d?ruita, Marie, de unde to?i fra?ii i-au dat numirea cea mai de sus zis?, ?i-i ziceau to?i: Bucur?-te Marie, pe care el o avea în mult? veselie, ?i totdeauna se ruga c?tre pururea Fecioara, zicând închin?ciunea cea îngereasc? cu dulcea?? ?i cu bucurie neasem?nat?. Pe aceasta o zicea el pân? în ceasul în care i-a venit sf?r?itul ?i a adormit. Dup? ce i-au cântat slujba mortului dup? rânduial?, l-au îngropat într-un loc deosebit, pentru c? sfin?itul lui trup a slobozit o mireasm?, care n-a trecut dup? ce l-au acoperit cu p?mânt, ci mai mult cre?tea în fiecare zi ?i sim?eau fra?ii acest miros pl?cut. În a noua zi, când îi f?ceau parastasul de 9 zile, v?d o minune preasl?vit? ?i s-au sp?imântat to?i. Adic?, a odr?slit din mormântul lui un crin prea frumos, ?i pe fiecare frunz? era scris cu slove de aur Bucur?-te ceea ce e?ti cu dar d?ruit?, Marie, ?i mireasma crinului era atât de mult? încât nu se asem?na cu nici o floare p?mânteasc?. Iar egumenul a zis fra?ilor: P?rin?ii mei, din lucrul acesta minunat, cunoa?tem ce fel de sfin?enie a avut acesta ?i cât dor a avut pentru Doamna noatr?. Ci cu cuviin?? este s? vedem ?i r?d?cina acestui crin, pentru ca s? în?elege?i cât ?i ce fel de dar prime?te cel care iube?te din toat? inima pe pururea Fecioara. Deci au s?pat mormântul ?i au v?zut c? crinul ie?ea din gura cuviosului ?i s-au minunat, iar egumenul a poruncit de a desf?cut sfintele moa?te (trupul neputrezit) ?i au v?zut c? a ie?it din inima lui crinul, întru care era zugravit? Icoana N?sc?toarei de Dumnezeu ?i to?i s-au sp?imântat. Deci, luând cu litie ?i cu t?mâieri acel Crin l-au p?zit ca sfintele moa?te ?i-l cinsteau ?i se cucerniceau de el pentru dragostea Maicii lui Dumnezeu. Pentru ale c?rei rug?ciuni s? ne învdrednicim ?i noi de fericirea cea cereasc?.